Am visat ca la noi in tribune eram
Si cu Fener un meci intr-o cupa jucam
Cu gol dat de Hamza terminasem egal
Si saream si strigam si cantam dusi de val.
“Mergem toti la retur” ne spuneam noi atunci
Si ne luasem bilet sa ne ducem la turci
Am bagat in rucsac si fular si ce-aveam
Doi jandarmi ma pazeau, i-am vazut de pe geam.
Am avut primul soc cand am vrut ca sa ies
Ca jandarmii mi-au spus ca nu am de ales
I-am impins ca sa trec, m-au oprit amandoi:
“Unde vrei ma sa pleci? Ca e virus la noi!”
Nu stiu ce-a fost in vis, nu stiu cum am facut
Dar apoi se facea ca de ei am trecut
Si pe aeroport am ajuns speriat
Eram singur si trist. Tot era anulat.
“Avionul spre turci?” am soptit eu timid
“Nu mai zboara nimic, pe motiv de Covid.
Nu vezi ce-i peste tot? Unde vrei sa mai pleci?
Du-te-acasa flacau! Nu mai e niciun meci.”
Eu biletul l-am rupt si fularul l-am strans
Imi venea sa ma lupt dar de ciuda am plans
Imi venea sa ma cert dar cu cin’ sa ma cert?
M-am trezit speriat, era patru si-un sfert.
M-am uitat pe mobil ca-l aveam langa pat
Intuneric era. Si pustiu. Si-am oftat
Of ce vis! Ce cosmar de ma chinuie-n somn!
Imi doream sa mai stau, imi doream sa mai dorm.
Am pus perna la loc si din nou m-am culcat
Insa n-am adormit oricat am incercat
N-am dormit ca-mi veneau zeci de ganduri in cap
Nu puteam sa le-alung si de ele sa scap.
Ma gandeam ce frumos ne strangeam noi in gasti
Si mergeam peste tot, chiar si la Cocorasti
La Baicoi, la Banesti, la Urlati la Tufeni
Cornu, Breaza, Blejoi, Paulesti sau Plopeni.
Iar apoi la baraj am jucat la Racari
Ce frumos a mai fost, ne-am simtit cei mai tari.
In retur, la Ploiesti, mi-amintesc si acum
Cand Vintila a-nscris erau torte si fum.
N-am batut Tartasesti. Insa nu mai conta
Toti eram fericiti, toata lumea canta
Jucatorii adversi ne priveau optimisti
Pentr-o clipa si ei s-au simtit fotbalisti.
Urmatorul sezon am plecat calatori
Saelele, Tunari, Leordeni, Rosiori
Chiajna, Titu, Domnesti, Aninoasa, Moreni
Teloerman, 9 Mai, Bradu sau Mioveni.
Pe teren am zburdat, in tribune la fel,
Insa ultimul meci parc-a fost cel mai cel
I-am adus pe nepoti, i-am adus pe copii
Ce frumos a mai fost cu trei coregrafii.
Dupa aia in B, am avut ghinion
Dar au fost deplasari faine-n acel sezon
La Pandurii, la Cluj, la Arad, la Pitesti
La Constanta, Bacau, Mioveni, Bucuresti
La Snagov chiar in zi de maret Centenar
La Chindia…ce fain. Pacat doar de egal
Insa n-am promovat asa cum ne doream
Iar acuma in tur injuram, huiduiam
Comentam, criticam, acuzam, ne plangeam
Dar acum ne uitam pe youtube sau pe geam
Cat de mult ne-am dori, o repriza macar
Sta tricou-n dulap, sta fularu-n sertar.
Le mai scot sa le vad cand mi-e dor intr-o zi
Sau le port chiar acum cand va spun poezii
Ca mi-e ciuda, sunt trist, ma oftic, mi-e necaz
De la patru si-un sfert ma framant si sunt treaz.
Tot gandind cum a fost, tot gandind unde-am mers
Si astern amintiri potrivite-ntr-un vers
Ca un virus nedrept ne-a gonit, ne-a inchis
Ne-a rapit orice meci, si-a venit chiar si-n vis.
Pentr-un virus perfid care face prapad
Nu stiu cand voi putea inc-un meci sa mai vad
Sa traim la comun sentimente si stari
Sa devin iar imun, sa merg in deplasari.
Sa cantam, sa strigam, sa urlam, sa sarim
Sa zambim, sa oftam, sa tipam, sa traim
Si o bere sa bem, si sa stam iarasi toti
Sa ne ducem la meci cu copii si nepoti
Sa ne ducem la meci cu batrani sau copii
Sa mai scriu dupa meci pe mobil poezii
O tu virus hain, orice-ar fi, nu te iert
Ma framant si sunt treaz de la patru si-un sfert.
5 aprilie 2020. Poezie scrisa in izolarea cauzata de coronavirus dupa ce am visat ca jucam un meci cu Fenerbahce Istanbul in care egalasem cu un gol al lui Hamza. Si ca nu puteam merge in deplasare din cauza pandemiei.