Multinationalele te spala pe creier. Nu o zice Dragnea, o zic eu dupa 8 ani de multinationala. Adica in Vodafone am fost obisnuit sa renunt la formalitatile inutile si la respectul ala de fatada. Acolo toata lumea era “tu” cu toata lumea indiferent ca raspundeai la apeluri la *222 sau erai CEO, indiferent ca aveai 19 ani sau apropiai 50.

 

Tare greu imi e acum sa ma adaptez in cancelarie unde nu ne scoatem din “dumneavoastra” si “domn profesor” de parca n-am fi colegi intre noi. Cand vine cate un inspector sau cineva de la primarie, nici n-are rost sa mai povestesc.

 

Apropo de asta, intr-o zi imi suna telefonul. N-am avut incotro si a trebuit sa raspund formal. Era domnul director de la scoala 19 pe care l-am cunoscut cand ne-am dus cu culegeri si auxiliare pentru copiii de clasa a VIII-a. Dar pentru ca nu i-am retinut numele, fix asa l-am memorat in agenda telefonului: DIRECTOR SC 19. Raspund:

-Va salut domn director

-Sa traiti domnul Liviu. Ma iertati ca indraznesc.

-Nu-i problema, va ascult

-Am vazut ca aveti o campanie cu rechizite

-Asa e

-Si ce faceti cu ele?
-Le dam unor copii care au nevoie

-Si aveti deja acesti copii? Ca noi avem o clasa pregatitoare si o clasa intai si ne-ar prinde tare bine. Marea majoritate sunt copii rromi, ca stiti cum e cartierul aici. Dar ma chinui sa ii aduc la scoala ca pentru ei e cam singura sansa.

-Considerati-o rezolvata. Imi ziceti ce anume aveti nevoie si ne organizam

 

Am inchis. Din banii pe care i-am strans le vom lua ce au nevoie. Si chiar daca nu se vor strange toti, vom pune noi diferenta. Dar ma gandeam la cat de mult poate influenta un om destinele unor copii. Ca putea omul sa isi vada de treaba lui. Stiti voi, treaba de director. Si sa astepte bani de la Guvern, Primarie, Prefectura, Minister, Inspectorat etc, sau sa se vaite ca n-are de unde si ca doar atat se poate. Dar a preferat sa sune sa intrebe. Nu zic ca de la rechizitele noastre se reformeaza invatamantul. Dar mi-a placut atitudinea lui. Daca ar indrazni mai multi…

Si daca nu ne-am mai crampona in formalisme si formalitati…

1239total visits,1visits today

1 Comment

  1. Tocitu Florian 5 octombrie 2018 at 14:11

    Vă mulțumesc mult pentru cuvintele și aprecierile frumoase. Ca să îmbunătățim și mai mult relația, mă numesc Tocitu Florian și încerc să ajut această comunitate să-și depășească condiția, să spere la un viitor mai bun. Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat și pentru disponibilitatea de care ați dat dovadă.
    Așteptăm alaturi de noi mai mulți parteneri, care gandesc și simt la fel ca noi.
    „Cine nu îndrăzneşte, nu ar trebui nici să spere.ﹰ(Schiller)

    Reply

Leave A Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *